sâmbătă, 7 martie 2009

Datul cu părerea la români

La noi, românii, datul cu părerea a devenit un sport naţional, dus la perfecţiune încă de pe vremea lui Moromete şi poate mult mai devreme de-atât.
În ultima vreme însă, mai ales de când cu blogurile, tot mai mulţi dintre cei care nu au nicio legatură sau specializare în problema respectivă, ţin să-şi exprime opinia, chiar dacă nu au una foarte clară şi asta nu numai în fotbal sau politică, unde, nu-i aşa, tot românul se pricepe, dar chiar în domenii de strictă specialitate. Puţini sunt cei care au curajul să spună că nu se pricep la chestiunea dezbătută, majoritatea simţindu-se chiar obligaţi să-şi exprime opinia, chiar dacă nu le-a cerut-o nimeni.

De curând, ministrul educaţiei, profesor universitar doctor inginer Ecaterina Andronescu, a lansat câteva idei privitoare la o posibilă reformă a domeniului în care, fără nicio posibilitate de tăgadă, dumneaei este un specialist.

Fac aici o paranteză, pentru a preciza că în toate, dar absolut toate ideile de modificări în învăţământ pe care doamna Andronescu le-a enunţat, parcă m-ar fi întrebat pe mine cum ar fi mai bine de făcut, ceea ce dovedeşte că ideile, indiferent care ar fi ele, nu aparţin unui singur om, deci nu le poţi înregistra la OSIM, decât, eventual, pentru prioritatea de a le fi exprimat prima dată şi de a le fi pus în practică.

Majoritatea ideilor puse în discuţie de doamna Andronescu au trecut aproape neobservate, cu excepţia cârcotelilor celor care nu sunt în stare să facă nimic, dar nu-i lasă nici pe alţii să facă (de genul: dar cu ce o să facem? de unde luăm aia, sau ailaltă? etc.).

Însă în privinţa scoaterii educaţiei fizice din trunchiul principal de discipline şcolare, ei bine, aici, de parcă asta era problema esenţială a învăţământului românesc, foarte mulţi s-au simţit datori să-şi dea cu părerea. Bineînţeles, dintre aceştia nu putea lipsi în niciun caz doamna Corina Drăgotescu, campioană în datul cu părerea în probleme la care nu se pricepe.

Sâmbătă 07.03.2009, la rubrica permanentă care i s-a asigurat, pentru a-şi da mai bine cu părerea, la emisiunea Matinal de la Radio România Actualităţi, doamna Drăgotescu a ţinut să reia ideile (dacă se pot numi aşa) ale altor dătători cu părerea, potrivit cărora copiii şi adolescenţii români sunt obezi şi de-aia nu e bine să se scoată o oră de educaţie fizică din programa şcolară.

Aş vrea să-mi dau şi eu cu părerea, pentru că experienţa de peste 30 de ani de învăţământ mi-ar da acest drept şi, pentru că nu am o rubrică la radio (unde s-a mai pomenit ca profesorii universitari sau alţi specialişti să aibă o rubrică în mass-media!), o fac în acest mod.

Mai întâi, trebuie subliniat faptul că obezitatea tinerilor nu este cauzată de lipsa orelor de educaţie fizică în şcoală, ci de modul şi calitatea alimentaţiei şi de stilul de viaţă în general. De altfel, se pot introduce oricât de multe ore de educaţie fizică într-o săptămână, că tot nu se rezolvă problema, pentru că dacă cineva nu vrea să facă sport, oricum nu va face, cu toate îndemnurile, chiar şi din partea "specialiştilor" de felul doamnei Drăgotescu. Soluţia, în acest caz este educaţia pentru o viaţă sănătoasă, educaţie pe care ar trebui să o facă nu numai şcoala, dar şi familia şi mass-media.

Apoi, mi se pare firesc să se deplaseze activităţile sportive în zona "after school", acolo unde copiii ar trebui să desfăşoare activităţi în funcţie de înclinaţiile fiecăruia, activităţi liber consimţite, nu impuse de o programă rigidă şi, mai ales, neevaluate printr-o notă, ceea ce, după cum se ştie, determină din start o anumită reticenţă.

În această privinţă, doamna Drăgotescu chiar şi-a declarat incapacitatea de a înţelege problema, deşi doamna Andronescu explicase clar aceste lucruri (clar pentru cei capabili să înţeleagă), la o emisiune cu o seară înainte.

Nu vreau să lungesc prea mult discuţia, deşi ar mai fi multe de spus, aşa că închei aici cu o concluzie inevitabilă: dacă vrei să distrugi un lucru încă înainte ca el să înceapă, pune subiectul în discuţie publică. Se vor găsi cu siguranţă o mulţime de specialişti în datul cu părerea, care vor despica firul în patru şi vor ajunge întotdeauna la concluzia că NU E BINE! Niciodată însă aceşti "specialişti" nu vor fi în stare să emită o idee proprie, să propună o soluţie. Nu, ei sunt buni doar să-şi dea cu părerea.

Aşa că, doamnei Drăgotescu şi celor atât de mulţi care gândesc (?) ca dumneaei, le adresez o rugăminte: Lăsaţi-i pe cei care chiar au nişte idei să încerce să le pună în practică şi abia atunci, eventual, să vă daţi cu părerea.

S-auzim numai de bine!