În ultimul timp tind să se impună tot
felul de termeni, proveniți din engleză, ca urmare a necunoașterii suficiente a
limbii române de către cei care sunt puși în situația de a traduce din engleză
în română. Aceștia se încadrează perfect în categoria de barbarisme, adică termeni împrumutați dintr-o limbă străină fără a
fi necesar acest lucru.
Să începem cu deja bine-cunoscutul brand.
Până de foarte curând, toate dicționarele dădeau ca singur sens al acestui
cuvânt aruncător
de mine, având ca origine numele inventatorului german al acestei
arme, Brandt. Abia DEX, ediția din 2009 dă ca al doilea sens al cuvântului
”marcă de produs a unei firme renumite”. Aici însă sunt și câteva lucruri
discutabile. Autorii dicționarului respectiv precizează că pronunția este
”brend”, așa cum se pronunță (aproximativ) în engleza americană, dar nu și în
engleza britanică. Oricum, dacă admitem pronunția americană, nu am avea niciun
motiv să scriem cuvântul altfel decât așa cum se pronunță.
Un alt exemplu este a focusa – focusare,
care tindă să înlocuiască mai vechiul a focaliza – focalizare, provenit din franceză.
Termenul apare în Dicționarul de neologisme din 1987 și în Marele dicționar de
neologisme, din 2000. Interesant este că acesta din urmă preia inexactitatea
din primul, dând ca origine a cuvântului termenul din limba germană fokussieren, când e evident că prezența
sa în vorbirea curentă este datorată limbii engleze. În plus, nu se amintește
nimic de faptul că termenul provine de fapt din latină.
Tot în ultimul timp, a apărut termenul
capabilitate,
folosit cu sensul și în loc de capacitate. Influența limbii engleze este
evidentă.
Din categoria termenilor apăruți din
incapacitatea de a găsi termenii potriviți în română la traducerea din engleză
face parte și preconcepție,
în loc de prejudecată.
Interesant este că dicționarele mai vechi dau acest termen ca având originea în
limba franceză. La fel, avem a monitoriza, cu sensul de a supraveghea, termen deja existent
în limba română, dar cu un sens mult mai restrâns. Sensul a urmări cu atenție, a supraveghea nu este amintit încă nici măcar
în cele mai noi dicționare, dar cuvântul este folosit cu acest sens în vorbirea
curentă și în presa scrisă.
Alte exemple de același fel sunt oportunitate,
cu sensul de ocazie
și instant,
cu sensul de instantaneu.
Cu totul alta este situația când
barbarismele vin cu un alt sens, decât cel deja existent în limba română. Astfel,
termenul locație,
cu sensul inițial de închiriere, sens pe care îl are și în franceză, de
unde a fost împrumutat, este folosit din ce în ce mai des cu sensul de localizare,
sens în care cuvântul este folosit în engleză. De asemenea, patetic,
împrumutat din franceză și folosit cu sensul de mișcător, emoționant, duios, este folosit din ce în ce mai des cu
sensul de jalnic, demn de milă, ca în engleză.
Termenul a aplica, cu sensul de a concura, a se
înscrie la un concurs, o selecție, nu poate fi însă încadrat alături
de exemplele de mai sus. El este, de fapt, un calc lingvistic, provenit tot din
engleză.
Ar mai fi de amintit (fenomen mai
vechi) tendința de contopire a sensurilor unor perechi de cuvinte, cum ar fi răspundere - responsabilitate,
deși e evident că primul termen semnifică acțiunea în sine, în timp ce al
doilea doar potențialitatea acesteia.
Mai trebuie remarcat un lucru evident:
toți acești termeni amintiți mai sus, ca și mulți alții din aceeași categorie
își au originea în limba engleză, unde, la rândul lor, au fost împrumutați din
franceză, fiind de fapt de origine latină. Asta explică și faptul că există
deja un echivalent sau un cuvânt asemănător în limba română, provenit fie
direct, din latină, fie indirect, prin împrumuturi din franceză, sau italiană.
Oricum însă, un lucru este cert. Odată
pătrunși în dicționare, termenii respectivi au fost oficializați (chiar dacă,
după părerea mea, procesul a fost cam grăbit) și nu se mai poate face nimic.