Zilele trecute am citit o știre despre moartea, la 73 de
ani, a lui Florian Schneider, cofondator al grupului german Kraftwerk (numele
înseamnă centrală/uzină electrică, în germană), considerat unul din pionierii
muzicii electronice.
Cum grupul a păstrat o discreție totală despre sine pe toată
perioada existenței sale, începând cu anul înființării, 1970, nici știrea
morții lui Schneider nu a fost una foarte detaliată. Într-un scurt comunicat din
partea grupului, se spunea că „Mr. Schneider a murit de cancer, la ‹‹doar câteva zile›› după aniversarea
zilei de naștere, de pe 7 aprilie”. Data exactă a morții sale a putut fi
aflată dintr-o postare pe Instagram, a surorii sale, Claudia Schneider, care a precizat că artistul
s-a stins pe 21 aprilie, însoțit de plânsul a doi roboți și a fost înmormântat
pe 7 mai.
Dar nu despre această veste tristă vreau să scriu acum…
Vestea mi-a amitit brusc de muzica celor de la Kraftwek și
am „alergat” repede la YouTube, să caut vechi melodii, din anii ’70 și 80’.
Printre ele, am regăsit și asta: https://www.youtube.com/watch?v=okhQtoQFG5s
Pe YouTube sunt mai multe variante ale celebrei și
emblematicei melodii, dar am ales această variantă pentru că este una live și,
în plus, afișează și puținele dar semnificativele cuvinte care însoțesc muzica.
Și așa am ajuns la subiectul propriu-zis al discuției de azi:
roboții. Nu, nu despre roboți, în sine vreau să vorbesc, ci despre originea cuvântului.
Toată lumea cunoaște cuvântul și sensul lui, deși, dacă ne
uităm în DEX ’09 (https://dexonline.ro/definitie/robot),
găsim o definiție foarte alambicată, care pe mulți mai mult îi bagă în ceață
și, în plus, ni se spune că acest cuvânt vine la noi din franceză, lucru de
care eu mă îndoiesc absolut.
Amatorii de literatură SF cunosc foarte bine seria de
povestiri, intitulată I, Robot, a scriitorului american Isac Asimov,
publicată de acesta în perioada 1940-1950, în care acesta enunță cele trei legi
ale roboticii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cele_trei_legi_ale_roboticii).
Colecția de povestiri a inspirat și un film, cu același
nume, realizat în 2004, foarte cunoscut cinefililor iubitori ai genului SF.
Chiar gospodinelor și amatoarelor de telenovele, cuvântul le
este familiar, pentru că, nu-i așa, în orice bucătărie modernă există și un robot
de bucătărie.
Dar foarte puțini știu originea acestui cuvânt… Am făcut un
test printre studenții mei și i-am întrebat din ce limbă cred ei că vine
cuvântul robot. Nu e de mirare că marea majoritate mi-au răspuns
că el vine din limba engleză. Și mulți dintre cei care citiți aceste rânduri
ați fi tentați să răspundeți la fel.
Ei bine, nimic mai fals! Cuvântul e de origine slavă… Acesta
e și motivul pentru care, prima frază din melodia celor de la Kraftwerk,
amintită mai sus, sună așa: Ia tvoi sluga/Ia tvoi rabotnik, adică: Eu sunt slujitorul tău/Eu
sunt robul tău. Evident, fraza este în limba rusă!
Totuși, nu limba rusă este sursa cuvântului, ci limba cehă,
de asemenea o limbă slavă. În limbile slave, cuvântul nu era totuși unul nou, robota
(рaбота, în rusă) însemnând muncă forțată, un termen definind munca
obligatorie neplătită, ce trebuia depusă de cetățeni, în perioada medievală, în
folosul stăpânului feudal.
Chiar și limba română a împrumutat termenul, robotă,
cu verbul a roboti, însemnând același lucru. Mai târziu, verbul a
căpătat și un alt sens, acela de a face treburi mărunte în gospodărie.
De precizat că, în română, robotă are și alte
sinonime, unul fiind clacă, iar altul, corvoadă, de origine clar
latină.
Revenind la cuvântul robot, cum a ajuns el totuși în
limbajul universal? Meritul îi aparține scriitorului ceh Karel Čapek. Sunt
exact 100 de ani, de când acesta a scris o piesă de teatru, intitulată R.U.R.
Inițialele veneau de la expresia Rossumovi Univerzální Roboti (expresia
engleză Rossum's Universal Robots a fost folosită ca subtitlu al
piesei). Piesa începe într-o fabrică ce folosește un înlocuitor chimic pentru
protoplasmă, pentru a produce în serie oameni vii, dar simplificați, numiți
roboți. Ei sunt descriși ca eficienți, dar lipsiți de emoții, incapabili de a
gândi original și fără spirit de autoconservare.
Acesta a fost începutul unui cuvânt care în prezent se
regăsește în toate limbile și are sensul de mașină autonomă, sau android, dar
acest sens inițial s-a lărgit considerabil, pe măsură ce tehnologia a avansat.
Într-un interviu publicat în revista Lidove Noviny, în 1933,
Karel Čapek a mărturisit că, inițial a vrut să folosească, în loc de robot,
termenul de labor, de la latinescul lavoro, (de la care avem și
noi a elabora, laborator etc.). Totuși, nu era mulțumit de acest
termen, așa că i-a cerut sfatul fratelui său, Josef Čapek, scriitor și pictor,
care i-a sugerat termenul de robot.
Cum aminteam la început, DEX ’09 dă ca sursă a cuvântului robot,
limba franceză. E drept, franceza a fost probabil una din limbile intermediare
în cazul acestui cuvânt, dar dicționarul ar fi putut totuși să precizeze adevărata
limbă de origine, mai ales că un dicționar mai vechi (Dicționarul limbii
românești, August Scriban, Institutul de Arte Grafice „Presa Bună”, 1939),
o face foarte clar… În plus, chiar și definiția de acum 80 de ani, mi se pare
mai plastică și mai elocventă: robot = automat, mașină cam de forma
unuĭ om și care pare că lucrează de la sine.
Cam asta este, pe scurt, povestea interesantă a unui cuvânt de
care, mai des sau mai rar, ne lovim cu toții.
Și ca să încheiem tot într-o notă muzicală, vreau să mai
precizez că, printre pionierii genului de muzică electronică, ce a evoluat în
muzica house, techno și altele, pe lângă Kraftwerk, trebuie amintiți și alții: conaționalii
lor, Tangerine Dream, francezul Jean Michel Jarre, Vanghelis (Vangelis
Papathanassiou, fost membru al formației grecești Aphrodite's Child, alături de
Demis Roussos), francezul Cerrone și toți urmașii lor, mai mici sau mai mari.
YouTube vă oferă o gamă variată de exemple ale genului, sau ale altor genuri,
în funcție de preferințe. Nu aveți de făcut decât să căutați, apoi să ascultați
și, eventual, să priviți… Vizionare plăcută!
