sâmbătă, 24 octombrie 2009

Cântecul fals şi amăgitor al ipocriziei

De ceva timp, o anume ziaristă, ajunsă în prim-planul mass-media în urma unei campanii electorale, când a mizat pe calul câştigător, ne susură plângăcios în ureche, pe postul national de radio, în fiecare sâmbată dimineaţă, lamentările şi frustrările personale cu privire la faptul că "manelele ne dau ritmul şi fast-food-urile gustul vieţii cotidiene".
Nu i-am înţeles niciodată, nici la tinereţe, dar nici acum, în plină maturitate, pe cei care, plagiind lamentabil, fără să ştie, un celebru poet, se văicăresc şi îşi/ne plâng de milă: "Eheiii, pe vremea mea ..."
Aşa şi cu această doamnă frustrată, cu fiţe de fată bătrână, care nu conteneşte să ne spună ce rău este acum şi ce bine era odinioară. Mă întreb dacă a stat vreodată, prin anii '80, la coadă o noapte întreagă să cumpere un litru de lapte pentru copil ...
E drept, doamna frustrată ştie să-şi tempereze nostalgiile, subliniind de fiecare dată că nu regretă acele vremuri, că bla-bla-bla, ştiţi poezia.
Ceea ce nu înţeleg, este cum, la atâtea lamentări, nu şi-a pus încă ştreangul de gât, pentru că mie, ascultând-o, îmi vine să-mi trag un glonţ în cap, noroc că nu am pistol.
Revenind însă la punctul de plecare al acestor rânduri, ceea ce mă dezgustă cel mai mult la astfel de peroraţii este ipocrizia.
Păi, stimată doamnă, oare cine a contribuit din plin la promiscuitatea morală a societăţii româneşti?
"Politicienii", îmi veţi răspunde şi parţial sunt de acord cu această afirmaţie ...
Dar nu numai ei ...
Aşa-zişii ziarişti, din care categorie faceţi parte şi dumneavoastră, cei răsăriţi peste noapte (poate la ordin), în zorii "firavei şi originalei democraţii româneşti", au contribuit din plin la răsturnarea scării fireşti de valori, la deformarea oricărui adevăr şi la amoralitatea societăţii noastre prezente.
Prin ce? Prin promovarea nonvalorii şi a falselor valori în toate domeniile. Prin amestecarea, până la confundare a adevărurilor cu falsele adevăruri şi cu minciuna. Prin spulberarea ultimelor repere morale (câte mai existau, după noaptea comunistă) ale acestui popor (vezi tentativele de compromitere a lui Eminescu, Ştefan cel Mare şi a mai câtor altora ...).
Aşa că, stimată doamnă, în loc să vă lamentaţi şi să ne spuneţi ce bine era înainte, mai bine aţi încerca să faceţi ceva util şi, dacă nu puteţi, lăsaţi-ne în pace şi apucaţi-vă de altă meserie, pentru că noi, dar mai ales tinerii din ziua de azi nu avem nevoie de false repere.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu