sâmbătă, 20 august 2011

Kaya Bunar

Ca de obicei, după ce am stabilit locul unde vom merge (în cazul ăsta, Veliko Târnovo), am început căutările pentru a stabili obiectivele de vizitat. Evident, cum sejurul era scurt, 2n/3z, numărul obiectivelor găsite a fost mult mai mare decât timpul avut la dispoziţie pentru a le vedea, astfel că, tot ca de obicei, am făcut o ierarhizare subiectivă a lor, după prioritate, urmând să definitivăm totul la faţa locului.
De pe această listă nu putea lipsi cascada Kaya Bunar, pe care am hotărât să o vizităm chiar la ducere, înainte de a ajunge la Veliko Târnovo.
Zis şi făcut. Aveam indicaţii despre cum se ajunge aici, de pe un blog simpatic, miscellanea.ro, aşa că, am introdus coordonatele date acolo în GPS şi am dat bice cailor-putere ai maşinii. Cu ceva tatonări şi ezitări, pentru că aceste coordonate, date pe blogul cu pricina sunt aproximative, am ajuns la locul căutat. Pentru cei dornici să ajungă aici, dau coordonatele GPS exacte, care vă vor duce chiar în parcarea (neamenajată), de unde se intră în zona cascadei: 43.1464482N 25.5153608E. Vă recomand ca, mai înainte, să vizualizaţi traseul pe Google Maps, veţi ajunge relativ simplu. Şi vă dau şi câteva repere suplimentare. Accesul se face din drumul european E85. Venind dinspre Ruse, cu vreo 10-15 km înainte de Veliko Târnovo, în localitatea Samovodene, părăsiţi drumul E85 şi intraţi pe drumul naţional 504 (e indicator). spre Resen. Nu mergeţi însă până la Resen, pentru că, la ieşirea din Samovodene, faceţi stânga, spre Hotniţa (Хотница). Intraţi în această localitate şi ajungeţi la o intersecţie, unde este un indicator (vedeţi fotografiile), pe care scrie, verde pe galben: Екопътека Водопада, adică, pe româneşte, Eco-traseu spre căderea de apă (cascadă). E şi un panou, care ne anunţă că drumul spre cascadă este construit din fonduri europene. Urmaţi acest drum şi, după ce ieşiţi din localitate, se ajunge la o nouă intersecţie. Dacă ţineţi dreapta, după vreo 300 m ajungeţi în parcarea neamenajată, de unde puteţi începe plimbarea la cascadă. Dacă ţineţi drumul spre stânga, pe un drum îngust, dar asfaltat, ajungeţi pe un platou, unde se desfăşoară o frumoasă privelişte spre cheile râului care a săpat în stâncă şi a format cascada Kaya Bunar.
Apropo de numele cascadei, acest nume este turcesc, dar, puteţi găsi cascada şi sub numele, cascada Hotniţa.
Acum, despre cascadă şi zona în sine, cel mai bine vorbesc fotografiile. Cascada are aproximativ 30 m înălţime şi, de la lacul de la baza cascadei, se poate merge mai departe, în amonte, aproximativ un kilometru şi jumătate, până la izvoare, pe un traseu relativ amenajat şi, pe anumite porţiuni destul de dificil. Dar de fapt, acest traseu face toţi banii, aşa că, dacă nu sunteţi dispuşi de puţin efort şi căţărare, nu merită să bateţi drumul până aici decât, poate, pentru un picnic la baza cascadei.
Evident, fiind vorba de căţărare, este nevoie de un echipament potrivit, nu chiar unul de alpinism, dar nici în şlapi, sau în pantofi cu tocuri.
Acum, după ce am văzut Plitvice, eu nu mai puteam să mă entuziasmez prea mult de alte peisaje de acest fel, nu e loc de comparaţie, dar, oricum, este un loc frumos, în care te simţi bine în mijlocul naturii sălbatice şi faci ceva mişcare.
Traseul urcă în amonte, pe o cărare pe alocuri foarte îngustă şi abruptă, alteori se trece peste firul apei pe poduri de lemn, iar la un moment dat se trece chiar printr-un, să-i zicem, tunel, strâmt cât să treacă un om.
Mai mult decât atât nu am să vă spun, ca în toate locurile de acest fel cuvintele sunt oricum insuficiente pentru descriere, trebuie să vezi cu propriii ochi, sau măcar să vezi nişte fotografii, aşa că vă invit să mergeţi acolo, pentru că merită să petreceţi câteva ore în zonă. Mai ales că nu există activităţi conexe (deci, nu vă aşteptaţi să găsiţi nici măcar o tonetă de unde să cumpăraţi o bere, nu e nimic amenajat), este o zonă ecologică protejată şi, prin urmare, sunt mai puţini turişti.
Am văzut şi nişte temerari, care făceau salturi în apă, dar nu ştiu cât de sigură este o astfel de încercare.
Celor amatori de natură sălbatică, le urez călătorie plăcută şi vreme frumoasă la Kaya Bunar. Şi, da, apropo de vreme frumoasă, nu mergeţi acolo dacă plouă :((
















































Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu