Le Parc du Cinquantenaire - un parc pentru memoria Belgiei

Într-o frumoasă dimineaţă de început de august 2009, ne-am propus să vizităm Le Parc du Cinquantenaire (Jubelpark), din Bruxelles. Aşa că am luat metroul pe linia 1 (sau 5), până în Rondul Robert Schuman (politician franco-luxemburghez, unul din fondatorii Uniunii Europene). De acolo, spre vest (adică spre centrul Bruxelles-ului) se întinde un complex de clădiri ale Uniunii Europene. În sens opus se află Parcul Jubileului (folosesc traducerea din neerlandeză, pentru că e mai scurtă), cu o suprafaţă de 30 de hectare, de formă pentagonală, probabil inspirat de forma pentagonală a Micii Centuri, ringul interior al capitalei europene.
Parcul a fost amenajat în stilul parcurilor franceze, cu prilejul celei de-a cincizecea aniversări a independenţei Belgiei, obţinute în 1830. Aici au avut loc festivităţile şi a fost organizată o expoziţie.
Opt ani mai târziu, tot aici a fost organizată o a doua expoziţie şi Marele Concurs Internaţional de Ştiinţe şi Industrie. Cu această ocazie, au fost construite două clădiri, legate prin colonade semicirculare. Ansamblul are o axă de simetrie care este chiar axa parcului, orientată spre palatul regal şi centrul oraşului.
Parcul a adăpostit şi expoziţia universală din 1897, când s-au mai adăugat alte clădiri suplimentare. În 1905, la a 75-a aniversare a independenţei Belgiei, colonadele au fost înlocuite cu trei arce de aceeaşi lărgime şi înălţime, pe care se află o impozantă sculptură în bronz, cvadriga, reprezentând Brabantul (provincia ce a constituit leagănul Belgiei), ridicînd drapelul naţional. La baza coloanelor sunt reprezentate alegoric, prin opt statui, celelalte provincii belgiene.
Dincolo de arcade, cele două clădiri, în formă de arc, adăpostesc mai multe muzee.
În clădirea de nord, se află Musée Royal de l'Armée et de l'Histoire Militaire (Muzeul Regal al Armatei şi al Istoriei Militare) şi Musée de l'Aviation (Muzeul Aviaţiei).
În clădirea de sud se află Musée du cinquantenaire (entitée des Musées Royaux d'Art et d'Histoire), Muzeul Jubileului (parte a Muzeelor Regale de Artă şi Istorie) şi Autoworld (Muzeul Automobilului).
În colţul din stânga al parcului, cum intri venind dinspre Piaţa Schuman, se află Marea Moschee şi Centrul Islamic. În aceeaşi zonă se află pavilionul Horta (Pavilionul pasiunilor umane), una din primele realizări ale arhitectului belgian Horta şi Pionierii belgieni în Congo, un monument ridicat în 1921, în spiritul colonialist al epocii, de către Thomas Vinçotte, în memoria coloniștilor belgieni în Congo.
De partea cealaltă a parcului, se găseşte Turnul Tournai, construit în 1880, de către Henri Beyaert, într-un stil medieval, pentru a demonstra calităţile pietrei de Tournai (vechi oraş din regiunea valonă a Belgiei).
Dacă vreţi să vizitaţi şi parcul şi muzeele de care vorbeam mai înainte, rezervaţi-vă o zi întreagă.

Vedere din Rondul Schuman spre intrarea în Parc du Cinquantenaire

Aleile drepte şi organizarea precisă a parcului subliniază solemnitatea semnificaţiei acestuia

Clădirea dinspre nord a complexului

Adăugați o legendă

Intrarea la Muzeul Regal al Armatei şi al Istoriei Militare

Hala din latura nordică, ce adăposteşte Muzeul Aviaţiei

Vedere din Esplanade du Cinquenteanire spre Avenue de Tervueren

Vedere de ansamblu din Esplanade du Cinquenteanire

Clădirea dinspre sud din complexul parcului

Turnul Tournai

Piaţa Mare, inima Bruxelles-ului

Celebra piaţă centrală a Bruxelles-ului, La Grand-Place, Grote Markt, înscrisă din 1998 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, este un loc minunat, plin de istorie, dar şi de viaţă. De-a lungul secolelor, piaţa a fost martora turnirurilor, a arderilor pe rug a unor protestanţi, a decapitării altora, a adunărilor politice, a revoltelor, a suferit distrugeri prin bombardament, sau prin foc, dar de fiecare dată a supravieţuit, arătându-ni-se astăzi, la o vârstă venerabilă (nouă secole), mai frumoasă ca oricând.
Piaţa este de formă dreptunghiulară, cu laturile mari orientate aproximativ pe direcţia NV-SE. Din fiecare colţ porneşte câte o stradă: din colţul de nord, pe unde am intrat noi, Rue au Beurre (Strada Untului), din colţul de vest, Rue de la Tête d'or (Strada Capului de Aur), din colţul de est, Rue de la Colline (Strada Colinei), iar din colţul de sud, Rue des Chapeliers (Strada Pălărierilor). Perpendicular pe latura mare dinspre sud-vest, pătrunde pe la jumătatea ei, Rue Charles Buls. Perpendicular pe latura mare dinspre nord-est, intră în Piaţa Mare două străzi, Rue Chair et Pain (Strada Carne şi Pâine), mai aproape de colţul din nord şi Rue des Harengs (Strada Heringilor), mai aproape de colţul din est.
Cele mai importante clădiri din piaţă sunt L'Hôtel de Ville (Primăria) şi La Maison du Roi (Casa Regelui).
L'Hôtel de Ville, se află pe latura de sud-vest, între Rue de la Tête d'or şi Rue Charles Buls. Construită între1402-1455 este singura clădire din piaţă, rămasă din perioada Evului Mediu. Turnul gotic are o înălţime de 96 m şi poartă în vârf statuia Arhanghelului Michel (Mihail), patronul Bruxelles-ului, ucigând balaurul.
Clădirea este asimetrică, turnul nefiind plasat la mijlocul acesteia şi, în plus, cele două părţi nu sunt identice. O legendă spune că arhitectul clădirii s-a aruncat din vârful turnului, dându-şi seama de greşeala comisă. În realitate, asimetria este datorată faptului că cele două părţi au fost construite separat.
Aici fac o paranteză, pentru a vă spune că am aflat lucrurile pe care vi le povestesc, lipindu-ne de un grup de turişti francezi şi ascultând ce le spunea ghida. Metoda este bună dacă eşti pe cont propriu şi nu dispui de un ghid (scris sau vorbitor). Noi am aplicat de multe ori această metodă, v-o recomand călduros.
La Maison du Roi (Casa Regelui) este situată între Rue Chair et Pain şi Rue des Harengs. Distrusă de mai multe ori, a fost construită în forma actuală în 1873, în stil neo-gotic. În prezent, aici se află Muzeul Bruxelles-ului.
În afara acestor două splendide clădiri, mai sunt şi altele, la fel de frumoase, care întregesc şi închid conturul pieţei.
Să parcurgem piaţa, în sens invers acelor de ceasornic.
Între Rue de la Tête d'Or şi Rue au Beurre (pe latura nord-vestică) se găsesc şase clădiri, lipite una de alta, concurându-se între ele pentru frumuseţe:

• Le Renard (Vulpea), casa breslei postăvarilor datează tot din secolul al XV-lea şi are în vîrf statuia sfântului Nicolas, patronul postăvarilor
• Le Cornet (Cornetul), casa breslei marinarilor fluviali, datează din secolul al XV-lea
• La Louve (Lupoaica), casa jurământului arcaşilor, construită în 1690, are pe faţadă un basorelief, reprezentându-i pe Romulus şi Remus, alăptaţi de lupoaică (legenda Romei)
• Le Sac (Sacul), casa breslei tâmplarilor, cu faţada decorată cu unelte de tâmplărie, datează din secolul al XV-lea
• La Brouette (Roaba), casa breslei vânzătorilor de grăsimi, datînd din secolul al XV-lea, este decorată cu statuia sfântului Gilles (patronul breslei)
• Le Roi d'Espagne (regele Spaniei), casa breslei brutarilor, construită în 1696 şi reconstruită între 1901-1902 are pe faţadă bustul sfântului Hubert şi al lui Carol al II-lea, regele Spaniei

Între Rue Charles Buls şi Rue des Chapeliers (aliniate cu Primăria):

• Le Mont Thabor (muntele Thabor) este o casă particulară, din secolul al XVII-lea
• La Rose (Trandafirul), este o casă particulară, de la începutul secolului al XVIII-lea
• L'Arbre d'or (Arborele de aur), casa breslei berarilor, adăposteşte în prezent Musée de la Brasserie (Muzeul berăriei). Datează din 1696. Pe acoperiş se află statuia ecvestră a lui Charles-Alexandre de Lorraine
• Le Cygne (Lebăda), casa breslei măcelarilor
• L'Étoile (Steaua), casa ammanului, şef de district în Ducatul Brabant

Între Rue des Chapeliers şi Rue de la Colline (sud-est):
Alsemberg, casă particulară, datând din 1699
Maison des Ducs de Brabant (Casa Ducilor de Brabant), ansamblu de şapte case separate, având o faţadă comună, pe care se găsesc 19 busturi ale ducilor de Brabant.

• La Renommée (Faima)
• L'Ermitage (Schitul)
• La Fortune (Averea)
• Le Moulin à vent (Moara de vânt) - casa breslei morarilor 
• Le Pot d'étain (Oala de tinichea) - casa breslei tâmplarilor şi caretaşilor 
• La Colline (Colina) - casa breslei sculptorilor, zidarilor şi cioplitorilor în piatră
• La Bourse (Bursa)

Între Rue de la Colline şi Rue des Harengs (nord-est):

• Le Cerf volant (Zmeul), casă particulară
• Joseph et Anne, două case particulare cu o faţadă comună
• L'Ange (Îngerul), casă particulară
• La Chaloupe d'Or (Şalupa de aur), casa breslei croitorilor
• Le Pigeon (Porumbelul), datând din secolul al XV-lea; fostă casă a breslei pictorilor. Mai târziu, aici a locuit Victor Hugo
• Le Marchand d'or (Negustorul de aur), casă paticulară

Între Rue Chair et Pain şi Rue au Beurre:

• Le Heaume (Casca de cavalerie), casa cavaleriei
• Le Paon (Păunul)
• Le Samaritain, sau Le Petit Renard (Samariteanul, sau Vulpița) şi Le Chêne (Stejarul), două case datând din 1696
• Sainte-Barbe, casă particulară, construită în 1696
• L'Âne (Măgarul), casă particulară.

Dând astfel ocol pieţei, să mai amintim aici că multe din casele aflate pe laturile pieţei sunt ornate cu numeroase poeme în limba latină, scrise de Petrus van der Borcht (1676-1739).
Dacă ajungeţi acolo, rezervaţi-vă timpul necesar pentru a admira pe-ndelete toate clădirile din Piaţa Mare.
O ultimă precizare: în colţul de la strada Rue de la Tête d'or, se află un birou de informaţii turistice, unde puteţi găsi materiale interesante, puteţi cere informaţii şi puteţi chiar să rezervaţi un loc de cazare.

L'Hôtel de Ville. Fotografie făcută de la intrarea dinspre Rue au Beurre în Grand Place

Grand-Place este încărcată de istorie, dar şi de viaţă

Vedere spre latura de sud-est a Pieţei Mari. De la dreapta la stânga: Alsemberg şi Maison des Ducs de Brabant, ansamblu de şapte case separate, având o faţadă comună. 

L'Hôtel de Ville. Deşi la prima privire nu pare, clădirea este asimetrică. Partea dn dreapta, cum privim din faţă este mai îngustă decât cea in stânga. În plus, există diferenţe decorative şi constructive între aceste două părţi. 

În stânga fotografiei se vede o parte din Maison des Ducs de Brabant şi, alături de ea, Alsemberg. La dreapta fotografiei, parţial, se vede L'Hôtel de Ville. Între acestea, adică între Rue Charles Buls şi Rue des Chapeliers, de la stânga la dreapta, se văd: Le Mont Thabor, La Rose, L'Arbre d'or (Muzeul berăriei), pe al cărei acoperiş se află statuia ecvestră a lui Charles-Alexandre de Lorraine, Le Cygne şi, mai mică, L'Étoile. 

Latura din stânga (privită din faţă), mai mare, a Primăriei

La Maison du Roi (muzeul oraşului Bruxelles) 

Latura nord-vestică a Pieţei Mari, între Rue de la Tête d'Or şi Rue au Beurre. De la dreapta la stânga, se văd: Le Roi d'Espagne, La Brouette, Le Sac, La Louve şi, parţial, Le Cornet. Nu a mai încăput în fotografie a şasea casă, Le Renard. 

Latura nord-vestică a Pieţei Mari, între Rue de la Tête d'Or şi Rue au Beurre. De la stânga la dreapta, Le Renard, Le Cornet, La Louve şi Le Sac. În extremitatea stângă a fotografiei se vede marginea Primăriei. Acolo se află un birou de informaţii turistice. 

Detaliu, Maison du Roi

Detaliu din clădirile (de la dreapta la stânga) Le Roi d'Espagne, La Brouette, Le Sac. 

Detaliu de pe frontispiciul clădirii Le Cornet

Detaliu de pe faţada Maison des Ducs de Brabant

Detaliu cu statuia ecvestră a lui Charles-Alexandre de Lorraine, de pe clădirea L'Arbre d'or

O plimbare în centrul istoric al Bruxelles-ului

Dacă ai ajuns în Piaţa Rogier, după ce te-ai mai dezmeticit după privitul la zgârie-norii care domină locurile, poţi face o (lungă) plimbare spre inima Bruxelului, pornind agale pe Rue Neuve, strada pietonală şi comercială cea mai frecventată din Bruxelles. Şi ce poate fi mai plăcut, decât să începi plimbarea cu un shopping? Mai ales că, încă de la început, ai o mulţime de posibilităţi, prima fiind City2 Shopping Mall. Dar, ca nişte turişti adevăraţi, nu alergăm după cumpărături, ci după obiective turistice.
Primul dintre ele, pe care îl întâlnim pe la jumătatea străzii pe care am pornit este Biserica Notre-Dame du Finistère. După forfota din stradă, liniştea din interiorul acestei biserici, datând din secolul al XVIII-lea este reconfortantă.
Pornim apoi mai departe şi ieşim la stânga de pe Rue Neuve, prin strada Saint Michel, care ne duce direct în Place des Martyrs (Piaţa Martirilor). Această piaţă, de formă dreptunghiulară, a fost construită în 1775 şi are în centru un grup stauar în marmură de Carrara, ridicat în memoria martirilor revoluţiei belgiene de la 1830. Statuia principală reprezintă Patria, având înscrise pe o placă numele fiilor săi. Statuia are la picioare un leu, simbolul puterii şi este păzită, în cele patru colţuri, de îngeri. Sub aceştia şi sub nivelul pieţei, cele patru feţe ale soclului monumentului sunt ornate cu basoreliefuri, reprezentând scene din revoluţia belgiană. Tot sub nivelul solului, monumentul este înconjurat de o criptă, a cărei galerie est ornată de 27 de panouri de marmură neagră, pe care sunt gravate numele celor 467 de revoluţionari căzuţi în cursul luptelor din septembrie 1830.
La marginea pieţei, pe laturile mici ale dreptunghiului, au fost adăugate mai târziu două alte monumente, consacrate memoriei lui Jenneval şi Frédéric de Mérode, amândoi morţi în luptele din octombrie 1830.
Foarte ciudat este faptul că această piaţă este aproape pustie, turiştii nu prea se arată pe-aici, poate pentru faptul că este plasată oarecum excentric.
Ne continuăm drumul prin Rue d'Argent şi ajungem în Place de la Monnaie, unde se află Le Théâtre de la Monnaie (De Munt, în neerlandeză), opera din Bruxelles, construcţie din 1855. Continuăm apoi pe Rue des Fripers şi, în spatele Bursei, facem la stânga, pe Rue au Beurre, unde, în colţ este Biserica Saint-Nicolas, una dintre cele mai vechi biserici din Bruxelles. Continuăm şi ajungem în Grande Place, Grote Markt (Piaţa Mare).
Spaţiul acestei pieţe, înscrise din 1998 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, este mărginit de clădiri cu o arhitectură deosebită. Cum locul este prea important, el merită o descriere mai detaliată, pe care am să o fac separat.
Ieşim prin Rue de la Tête d'or, şi, pe Rue des Pierres, ajungem pe bulevardul Anspach, în faţa Bursei din Bruxelles, clădire remarcabilă, pe exteriorul căreia se găsesc sculpturi ale unor renumiţi artişti, cel mai important dintre aceştia fiind Auguste Rodin.
De aici, pe Rue Paul Devaux, Rue de la Vierge Noire şi Rue Melsens, ajungem la Biserica Sainte-Catherine, o biserică având o arhitectură hibridă (stil gotic şi baroc). Clopotniţa este separată de biserică, pe partea cealaltă a străzii Place Sainte-Catherine. Această biserică adăposteşte Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale.
În spatele bisericii se găseşte Turnul Negru, integrat într-un ansamblu hotelier, vestigiu al primului zid al oraşului, din secolul al XIII-lea.
Ne continuăm plimbarea pe Quai au Bois a Bruler, facem la dreapta pe Rue du Peuplier (strada Plopului) şi ajungem în Place du Béguinage, dominată de Kerk Sint-Jan-de-Doper op het Begijnhof. Cartierul Béguinage (Begijnhof) este o mică zonă a Bruxelles-ului, în care se găseau mai multe mănăstiri ale ordinului catolic al Beguinelor, alcătuit din femei slujitoare ale Domnului, fără a se retrage din viaţa obişnuită, aşa cum fac alte ordine călugăreşti.
Ieşim în Piaţa De Brouckère şi continuăm pe Rue des Augustins, prin faţa sediului băncii Fortis, traversăm Boulevard de l'Imperatrice, lăsăm în stânga impozantele clădiri ale Băncii Naţionale a Belgiei şi ajungem la Catedrala Saints-Michel-et-Gudule, a cărei construcţie a început în 1226 şi a continuat până în 1485. Din faţă seamănă destul de bine cu Catedrala Notre Dame din Reims, dar e mai puţin spectaculoasă. Alături, se află Marquis Building, care adăposteşte o agenţie a guvernului flamand. Vizităm catedrala şi continuăm apoi pe Rue du Bois Sauvage, pe lângă clădirile Băncii Naţionale şi ajungem la Coloana Congresului şi Monumentul Soldatului Necunoscut. Coloana a fost ridicată pentru a celebra Congresul Naţional (Adunarea Constituantă, care a elaborat Constituţia Belgiei). După primul război mondial, a fost adăugat în faţa coloanei un memorial al soldatului necunoscut, unde arde continuu flacăra recunoştinţei. În fiecare an, la 11 noiembrie, regele aduce aici un omagiu celor căzuţi pentru patrie.
Continuăm plimbarea pe Rue Royale, traversăm Petite Ceinture şi ajungem la Grădina Botanică, unde ne plimbăm puţin pe alei şi în interior. Continuăm apoi pe aceeaşi Rue Royale, până la Biserica Sfânta Maria, pe care o admirăm doar pe exterior, fiind închisă. Ne îndreptăm spre Gara de Nord, pe Rue Dupont, trecem pe Rue de Brabant, printr-o zonă comercială arabă, pe lângă Alhamdulilah Trade Center şi continuăm până în Piaţa Rogier, unde încheiem plimbarea. De aici, luăm autobuzul spre hotel, pentru azi ne e de ajuns.

Strada comercială şi pietonală Rue Neuve. În fundal se remarcă Dexia Tower.

Biserica Notre-Dame du Finistère

Biserica Notre-Dame du Finistère

Biserica Notre-Dame du Finistère (detaliu)

Orga bisericii Notre-Dame du Finistère

Biserica Notre-Dame du Finistère

Piaţa Martirilor (Place des Martyrs)

Monumentul din Paţa Martirilor reprezintă Patria, înscriind pe o placă numele fiilor săi, având la picioare un leu, simbolul puterii şi fiind păzită, în cele patru colţuri, de îngeri

Monumentul lui Frédéric de Mérode, din zona sudică a Pieţei Martirilor

Théâtre de la Monnaie, opera din Bruxelles

 Intrarea din spate a Bursei din Bruxelles

Biserica Saint-Nicolas

Rue au Beurre, spre Grande Place

Bursa din Bruxelles

Bulevardul Anspach

Clopotniţa bisericii Sainte-Catherine

Biserica Sainte-Catherine. Imagine luată de pe strada Place Sainte-Catherine, din dreptul clopotniţei.

 Intrarea în biserica Sainte-Catherine

Biserica Sainte-Catherine (interior). Această biserică adăposteşte Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale.

Turnul Negru, integrat într-un ansamblu hotelier, vestigiu al primului zid al oraşului, din secolul al XIII-lea.

Biserica Sainte-Catherine, văzută de pe Quai au Bois a Bruler

Quai au Bois a Bruler, văzut dinspre biserica Sainte-Catherine

Quai au Bois a Bruler, având în fundal biserica Sainte-Catherine

Rue du Peuplier, la capătul căreia se vede Kerk Sint-Jan-de-Doper op het Begijnhof.

Kerk Sint-Jan-de-Doper op het Begijnhof.

Spre piaţa De Brouckère

Piaţa De Brouckère

 Bulevardul Anspach

Sediul băncii Fortis

Rue d'Assault, cu vedere spre Catedrala Saints-Michel-et-Gudule

Boulevard de l'Imperatrice. În dreapta, Banca Naţională a Belgiei, iar în fundal, Finance Tower

Catedrala Saints-Michel-et-Gudule

Marquis Building adăposteşte o agenţie a guvernului flamand

Catedrala Saints-Michel-et-Gudule (vedere spre altar)

Catedrala Saints-Michel-et-Gudule (detaliu interior)

Catedrala Saints-Michel-et-Gudule (interior)

Catedrala Saints-Michel-et-Gudule (vitraliul de deasupra intrării 

Vedere de la intrarea Catedralei Saints-Michel-et-Gudule spre Grande Place. Se vede turnul clădirii primăriei.

O mică parte din clădirile Băncii Naţionale a Belgiei

Pe Rue de Ligne, se zăreşte Coloana Congresului şiMonumentul Soldatului Necunoscut

Coloana Congresului. În stânga, o parte din Finance Tower

Monumentul Soldatului Necunoscut

Rue Royale

Rue Royale, la capătul căreia se vede Sfânta Maria

Centre for European Policy Studies, de lângă Coloana Congresului # [0 PMA, fără bonus]

Grădina Botanică

Grădina Botanică. În fundal, câţiva dintre zgârie-norii din Manhattan Center 

Grădina Botanică. În spate, în stânga, Finance Tower şi alături, Dexia Building

Grădina Botanică, cu Finance Tower în fundal

Eglise du Gésu, văzută din Grădina Botanică

Biserica Sfânta Maria

Rue de Brabant. Aici poţi să cumperi covoare orientale şi alte produse de origine arabă